În 2014 am scos colţii! Să ne apărăm de toţi şi de toate care vin tăvălug peste noi! Colțul românesc este reinterpretarea în design modern a unuia dintre cele mai populare și des întâlnite motive din cultura noastră: “colţii lupului”. În folclor nu doar Sfântul Andrei, dar şi alte sărbători creştine se suprapun peste fostele sărbători ale lupului, despre care se zice că trebuie să ţi-l faci prieten, pentru că el vede drumul prin întuneric şi te va scoate la lumină! Colții noștri sunt încărcați cu o simbolistică profundă: ne protejază, ne călăuzesc, ne scot la lumină și ne poartă noroc!
„Colţul românesc” este o perniță décor sub formă de colț/ triunghi, din material natural. Pe husa bază se aplică broderii și dantele reuse sau nou create în atelierele noastre de zestre contemporană și sunt mixate cu câteva expresii de bază, brodate mecanic: Colț Românesc, Colț de poveste, Colț de Rai. Pernița este umplută cu puf antialergic, în sac de bumbac și are trei forme: Colț mare, colț mic și colțișor.
Colții noștri sunt ca o poveste neștiută despre români, un neam de oameni faini, ce te poate învăţa să visezi frumos… Caută-i! Caută-le poveştile! Te aşteaptă cuminţi în fiecare bucăţică de pânză care vine de demult, de pe vremea în care îngerii adormeau de mână cu oamenii, în aşternuturile lor curate de cânepă şi in! Din vremurile în care Dumnezeu venea des prin colţul nostru de lume, ca să îşi ia ţesăturile cu care e împodobit şi astăzi Raiul!
Campania de lansare și 7 ambasadori de soi
- BEN & Prințul Charles de Wales
Colţul Românesc a fost prezentat şi dăruit Prinţului Charles de Wales, moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii, de către prietenii noştri de la Fundaţia Adept Transilvania, care au organizat la Londra „Transylvania Festival”: “ I-am prezentat Alteței Sale Regale însemnătatea colților de lup în tradiția și cultura populară românească… M-a întrebat, cu vădit interes, unde apar aceștia şi i-am spus, aşa cum ştiu de la voi, că pe diferite elemente din proximitate: stilizaţi pe haine, în arhitectura caselor, pe lăzile de zester sau de grâne… I-a plăcut şi l-a primit cu drag!” Ben Mehedin, purtătorul de cuvânt al Fundaţiei Adept.
2. ALEXANDRA FITZ
„Mi-au rămas gândurile şi sufletul în Colţul Românesc…”
3. IULIA GONEANU & GRIGORE LEȘE
” București, Ziua Cucului, 2014
Dragă Alina, am primit Colțul Românesc și n-am mai avut hodină. L-am așteptat ca pe cineva drag, l-am luat în barțe și tare greu îmi e acum să-i dau drumul. A ajuns la mine de Zilele Babelor, ale Babelor noastre „cosmice” care schimbă anotimpurile, leagă și dezleagă vremea, prevestesc belșugul și norocul. Ele au transmis înțelepciunea femeilor din satul românesc, femei inițiate în practicile divinatorii, depozitare ale înțelepciunii pământului, cunoscătoare ale plantelor de leac. Reprezentări ale lor au rămas în Munții Bucegi, ai Buzăului și ai Maramureșului, pietre sacre ce veghează hotarul anotimpurilor, dezleagă primăvara și, odată cu ea, timpul vrăjilor, al magiei și al descântecelor… Ploua infernal în București, așa că am lăsat preț de o zi Colțul Românesc într-o vitrină a Galeriei de artă și design Galateca, alături de un aranjament floral marca Andreea Baniță și o creație vestimentară a Sandrei Galan. A doua zi a fost guvernată tot de o Babă năprasnică, dar a fost musai să iau Colțul și să-l duc repejor, repejor, la un hotel din apropiere. Acolo, la o cană cu ceai, povesteau despre muzică două dintre cele mai mari voci ale României și ale lumii, Grigore Leșe și baritonul George Petean, cel care a cucerit cu vocea sa cele mai importante scene mondiale. Le-a fost drag Colțul și l-au luat în brațe. Următoarele zile a plouat. Babele… Am ținut colțul acasă, am povestit cu el, i-am spus că așteptăm Zilele Moșilor, blânde și însorite, precum sufletele strămoșilor noștri mitici. Despre ei se povestește că au bătut cu ciomegele pământul pentru a desfereca primăvara și că au prins Soarele care, în teleaga lui fermecată, a încercat să fugă de pe cer în ziua numită Cap de Primăvară. În prima Zi a Moșilor a ieșit soarele, știam că așa va fi. Am luat colțul în brațe și am plecat spre Emagic, la o prietenă minunată și un profesionist de excepție: Laura Coroianu. Iubește cu pasiune netrucată România. Iubește românii și îi conectează cu artiști internaționali la care nici măcar nu sperau să poată visa. A adus în țara noastră legendele muzicii mondiale: Depeche Mode, Red Hot Chili Peppers, Madonna, Lady Gaga, Sting, Shakira, Pink, Pulp, Santana, Chis Rea, Gary Moore, Pink Martini, Marylin Manson, Alice Cooper, Alanis Morissette, Mark Knopfler (solistul trupei Dire Straits) Deep Purple… Colțul nostru părea la el acasă, a fost prețuit, mângâiat, iubit. L-am luat. Trebuia să ajung la un salon de înfrumusețare. Cel mai fain din București. Nu, nu pentru Colț, el e perfect. Pentru mine. Moșii aduseseră primăvara și vroiam să cer o mână de ajutor Mariei și Alexandrei, să mai păcălim timpul și viața asta nebună. Masajul a făcut minuni. Am zburat până la Galateca. Nu am lăsat Colțul la galerie, să nu concureze Tricourile Faine ale Alinei. L-am luat acasă și l-am lăsat să se hodinească câteva zilele. Pe cutia mea rotundă de pălării. Nu i-am mai spus pe unde am de gând să-l mai duc. L-am luat cu mine, pur și simplu. Am avut un prânz de lucru cu staff-ul Galateca, peste drum de galerie, la Hotelul Athenee Palace Hilton. Acolo m-am întâlnit cu doi prieteni, muzicieni. M-am gândit că băieții fac parte din una dintre puținele trupe de la noi care cântă exclusiv românește și i-am lăsat să țină Colțul în brațe. L-au iubit și au zâmbit Carmin și Marian Ionescu – Direcția 5. În următoarea zi am dus Colțul Românesc la Jurnalul Național. M-am lăudat la toată lumea cu el și am uitat să-i fac poză. Apoi, l-am luat la Cherhanaua Ancora, un loc absolut unic și fermecător de pe malul lacului Herăstrăului. Acolo l-am „expus” o zi întreagă, timp în care, împreună cu graficianul Mircea Nechita, am decorat salonul Regina Maria. A ieșit tare frumos. Ne-a inspirat. Ultima vizită a fost la Fundația Dignitas, unul dintre cele mai speciale locuri ale Bucureștilor. Acolo se va reinventa starea de efervescență culturală interbelică, se vor face baluri, serate literare, vor ave loc concerte, piese de teatru, întâlniri… Toate astea vor fi anunțate oficial mâine, 26 martie, când va lua ființă Clubul Doamnelor Dignitas. Inaugurarea se va face printr-un concert de muzică românească veche și o incursiune în calendarul popular, reliefându-se în special relictele sărbătorilor matriarhale. În ultimele zile am avut muuult de scris și am avut mai multă treabă ca oricând. Știu că trebuie să mă despart de Colț și tot amân momentul. O să i-l predau lui Marius Tucă, o să rămână în biroul lui de la Jurnalul Național. Îl merită. A avut cele mai frumoase campanii identitare: Recurs la România, Biblioteca pentru toți, Mișcarea de Rezistență, Caravanele Jurnalului, Festivalul Tarafuri și Fanfare… Îl merită. Este unul dintre cei mai frumoși și mai nobili oameni pe care i-am întâlnit. Chiar dacă, în general, nu-i place să facă poze, vă promit că o să-l fotografiez cu Colțul nostru Românesc.
Te îmbrățișez. Cu dor pentru ceea ce faci, pentru ceea ce ești,
Iulia (un fel de neam al tău din Țara Făgărașului, strămutat în capitală)”
4. NICO DE TRANSILVANIA
A poposit într-o zi la noi în atelier. A luat în brațe un colț românesc și am început să povestim despre România frumoasă și oamenii ei care o mișcă înspre Londra, despre Steaua Nordului cea călătoare prin toate culturile lumii, despre colții lupului care îi dau târcoale, metaphoric, din toate părțile, despre designeri români, despre forța culturii noastre, despre pânze țesute ori brodate de mână și despre cum se va plimba colțișorul nostru pe pupitre de Dj și la petreceri din toată lumea, la petreceri culturale în muzee și la acțiunile de plantare din cadrul proiectului Forests without Frontiers.
5. ANA MORODAN
Contesa urbană care face ravagii pe internet, unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri fashion de pe la noi și printre puținii antrenori de stil personal capabili de performanță (prin intermediul unui exemplu personal de cele mai multe ori impecabil) a acceptat, în baza unei relații prietenești care ne leagă de câțiva ani buni, să plimbe Colțul Românesc prin țară. Și iată cum arată o părticică din România Anei: a ales 4 destinații speciale și reprezentative, din punctual ei de vedere, pentru Colțul Românesc. Piața Revoluției & Iuliu Maniu, Grădina Icoanei ( la statuia lui Cantacuzino) litoralul românesc al Mării Negre și munții noștri din zona Bucegi, pe terasa castelului Cantacuzino. “Toată lumea l-a admirat pe unde l-am purtat”
6. IOANA CORDUNEANU
Ioana este arhitect și inițiatoarea proiectului Semne Cusute în acțiune, proiect care a reînviat tradiția șezătorilor de lucru în care se cos ii, după cele mai vechi canoane.” O să-l plimb cu mine prin Republica Moldova, până o să-i găsesc locul potrivit: Am plecat din Gara de Nord, spre Est, în trenul ‘Prietenia’ / Colţ Românesc printre minunile lumii noastre străvechi, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Chişinău / Colţ Românesc odihnindu-se pe blană de oaie în restaurant găgăuz din Chişinău / Colţ Românesc la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău / Colţul Românesc a rămas printre cărţi, mărţişoare în lucru şi covoare, în biroul doamnei Varvara Buzilă (Conferenţiar universitar, Doctor în Filologie, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău – primul Muzeu din Republica Moldova ) unde este loc de pelerinaj în toata regula.
7. PISOIUL NAE
Locuiește în Ruse, Bulgaria, împreună cu Radu și Corina. Și este îndrăgostit de pernița Colț Românesc de la ei din living.